Așezământul monahal de la Mănăstirea Coșula, aflat pe un tărâm binecuvântat de Dumnezeu – Botoșani, s-a aflat duminica aceasta la ceas de mare sărbătoare. În jur de 3000 de credincioși au fost prezenți la slujba de resfințire a bisericii mănăstirii, ce a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor și Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord. La final, ca o încununare a tuturor eforturilor depuse, starețul Mănăstirii Coșula, părintele Calinic Chirvase, a fost hirotesit de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan întru arhimandrit, ca urmare a aprobării, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a ridicării preacuvioşiei sale la această treaptă de slujire în Biserică.
Slujba arhierească de resfințire a bisericii Mănăstirii Coșula, alături de frumusețea și liniștea locurilor unde este acest venerabil așezământ monahal, au făcut ca aproape 3000 de pelerini să-i calce pragul și să se închine în altarul proaspăt târnosit. Locaşul de cult al Mănăstirii Coșula fost stropit cu apă sfinţită şi uns cu Sfântul şi Marele Mir de cei patru arhierei, iar în masa Sfântului Altar au fost aşezate sfinte moaşte. După aşezarea moaştelor în masa altarului, a urmat spălarea şi ungerea sfintei mese cu apă sfințită și cu mir, iar icoane ale celor patru evanghelişti au fost prinse de masa altarului, câte una la fiecare colţ. Slujba a continuat cu punerea unui acoperământ subţire pe sfânta masă, strânsă de altar cu o bandă tricoloră și pecetluită, după care masa altarului a fost împodobită cu un alt acoperământ mult mai bogat, precum și cu celelalte obiecte sfinţite, printre care antimisul, Sfânta Evanghelie, chivotul şi lumânări. După sfinţirea altarului şi împodobirea lui, întreaga biserică a fost cădită, iar pictura interioare şi catapeteasma au fost unse cu Sfântul Mir.
„Aceasta este semnificația sfințirii unei biserici: să aducem Ierusalimul, să aducem mormântul Domnului, să-L aducem pe Domnul Hristos”
După slujba de resfințire, soborul slujitor, în frunte cu Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, s-a îndreptat spre scena special amenajată în incinta așezării monahale, unde a debutat Sfânta Liturghie arhierească. Răspunsurile liturgice au fost date de membrii Corului Byzantion din Iași, dirijați de prep. univ. drd. Adrian Sîrbu, cadru didactic la Universitatea de Arte „G. Enescu” din Iași. După citirea Sfintei Evanghelii, conform tradiției, IPS Teofan a rostit un cuvânt de folos, în care a explicat care este semnificația sfințirii unei biserici: „Ne-am adunat aici, în jurul Sfintei Biserici, lânga masa Sfântului Altar, precum Apostolii, Sfinţii Iosif şi Nicodim şi femeile purtătoare de mir, lângă Mormântul cel purtător de Înviere aL Domnului Hristos. Spun aceasta deoarece, cu binecuvântarea Cerului, mormântul Domnului Hristos nu se află doar la Ierusalim. Lumina Sfântă nu este doar la Ierusalim, ci și în ultima bisericuță de țară, și în ultimul altar de mănăstire, poate nevizitat de lume, dar vizitat de îngerii lui Dumnezeu. În aceste biserici de sat sau de oraș, în sfintele mănăstiri, avem mormântul Domnului Hristos, căci același Hristos, care a fost așezat în mormânt, se află și pe Sfânta Masă din sfintele altare atinse de nevrednicile noastre mâini, sărutate de buzele noastre spurcate prin vorbe necurate. Dumnezeu, în milostivirea Sa, ne îngăduie și nouă, și bărbați, și femei, în ziua sfințirii, să intrăm în Sfântul Altar. Acesta este rostul ridicării unei biserici, aceasta este semnificația sfințirii unei biserici: să aducem Ierusalimul, să aducem mormântul Domnului, să-L aducem pe Domnul Hristos și să îl așezăm spre închinare celor de departe și celor de aproape”.
După împărtăşirea cu Sfintele Taine a numeroşi credincioși și prunci, IPS Mitropolit Teofan a oferit distincții de vrednicie ctitorilor și binefăcătorilor. Astfel, d-l Victor Opaschi, secretarul de stat pentru culte, a primit „Crucea Moldovă”, iar Mihai Țâbuleac și Gheorghe Sorescu, fostul și actualul președinte al Consiliului Botoșani, precum și primarul comunei Coșula, Mircia Acatrinei, au fost recompensați cu „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei”. O distincție de vrednicie a fost înmânată și senatorului Doina Federovici, originară din Coșula. Alături de toți aceștia, s-au ales cinci familii de binefăcători, care „au stat alături de părintele de-a lungul vremii” și care au primit mulțumire publică: Andrei și Mihaela Corlade, Camelia Rotaru, Iuliana și Iulian Parașcanu, Constantin Batcă și Alexandru Florariu.
În continuare, a urmat emoționantul cuvânt al părintelui stareț Calinic Chirvase, care a mărturisit prin câte grele încercări a trecut până întreg ansamblul monahal a fost reabilitat. Ca o încununare a tuturor eforturilor depuse, starețul Mănăstirii Coșula a fost hirotesit de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan întru arhimandrit, ca urmare a aprobării, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a ridicării preacuvioşiei sale la această treaptă de slujire în Biserică. De asemena, părintele Modest, primul ajutor al părintelui stareț Calinic, a fost hirotesit la rândul său întru protosinghel.
După Sfânta Liturghie, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a sfințit toate încăperile Complexului Monahal Coșula.
Mănăstirea Coșula, inclusă în circuitul turistic cultural și religios
Lucrările de reabilitare a Complexului Monahal Coșula au fost realizate în baza unui proiect cu finanțare europeană în valoare de aproximativ 15 milioane de lei. Proiectul, care a fost implementat de Consiliul Județean Botoșani, în parteneriat cu Mănăstirea Coșula, a urmărit reabilitarea Bisericii „Sfântul Nicolae”, Casei Egumenești, a turnului clopotniței, a arhondaricului, a hrubelor și a zidurilor de incintă, dar și sistematizarea și reabilitarea infrastructurii conexe, începând de la căile de acces auto, parcări și până la alei. De asemenea, în proiect s-a avut în vedere amenajarea și dotarea Complexului Monahal Coșula în vederea includerii acestuia într-un circuit turistic cultural și religios.
Coșula este o mănăstire de călugări, situată la o distanța de aproximativ 20 kilometri sud-est de municipiul Botoșani. Ea a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaș Coșolvei, sfetnicul domnitorului Petru Rareș, pe malul stâng al râului Miletin. Mănăstirea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești. În secolele XVII-XVIII, așezământul reprezenta un important centru duhovnicesc și cultural, având peste 1.000 de călugări. În 1908, complexul monahal a fost părăsit, devenind biserica parohială. A fost reînființat în 1991. Ansamblul Mănăstirii Coșula este inclus pe lista monumentelor istorice.
(sursa: doxologia.ro)